Ma uit in jur, ma uit la prieteni amici, cunostinte, colegi, fosti colegi etc. Vorbeam cu cineva ca o persoana nu poate avea mai mult de 2 prieteni desi suntem cel mai evoluat animal, inzestrat cu inca o functie a limbii pe care ne-o dezvoltam, cizelam si ajungem chiar sa ne sugrumam functia, de la prima zi de viata pana la ultima. Eu cred ca D-zeu m-a omis, cred ca nu m-a vazut cand am iesit din aria Lui de lucru cand a dat oamenilor aceasta "regula". Am 3 persoane care imi sunt cele mai prietene si sper sa nu-L "sifonez" acum ca vede ca sunt greseala din lucrarea Lui armonioasa si divina, si sper sa ma lase "greseala" Lui ,pentru ca daca tot suntem noi facuti dupa asemanarea si chipul sau si cum noi gresim(si inca mai mult decat reparam greselile facute) deci si el are "dreptul"(Doamne nu te supara ca 
nu-Ti dau eu drepturi dar chiar nu stiu cum as putea sa formulez mai siropos:-ss ) de a gresi. Acum 13 ani(acusi 14) faceam cunostinta cu colega de clasa(intai) si prietena mea pe viata. O uram! Era colega din banca a patra(eu stateam in prima banca) care controla temele la matematica pe randul meu, si Doamne cat de atenta era daca erau toate cele 2 exerciti executate asa cum doamna invatoare ne aratase pe tabla ruginita si nu stiu cum verificarea aia zilnica si tampita a temei mele ne-a facut sa devenim prietene, cele mai bune prietene. Suna siropos si dau spre manea dar cred ca am dreptul, sunt 13 ani(acusi14) in care mi-am castigat dreptul de a fi siropoasa cand vine vorba de Vasea. Vasea o cheama Oana, de unde si pana unde Vasea nici una nu ar putea sa zica exact. Asa cum nici n-as putea sa stiu momentul in care am constientizat ca am o "cea mai buna prietena". Sa fi fost oare petrecerea din clasa a 3 a sau a 4 a cand dansam ca 2 idioate cu colegii nostri unul si unul? Sa fie oare excursia din clasa a 4 a pe care eu nu mi-o amintesc dar ea ma asigura ca am fost? Sa fi fost ora de fizica cand imi facea ea experimentele si-mi scria si formula pe caiet si-i zicea profului(ca ea era sefa de grupa) ca stiu tot ca sunt pregatita si apta pentru orice problema de fizica? Sa fie oare lucrarea de la fizica cand mi-am pus fituica in coperta(trasnparenta de la carte) si in care trageam amandoua de carte cand proful a vrut sa o ia de pe banca noastra sa ne dicteze problema(se uita omul la noi ca la 2 infometate de fizica care nu se puteau dezlipi de cartea de formule)? Sa fi fost oare orele de geografie in care faceam curat in cabinetul profului(eram fetele cu harta) si ii cautam prin geanta si ne prosteam prin cabinet? Sa fi fost pauzele in care stateam ca "fetele" pe sala, poate poate 'om trezi interesul vreounui baiat din clasele mai mari? Sau pauzele in care coboram la etajul unul la magazin doar ca sa trecem sa vedem baietii frumosi de acolo? Sau pauzele in care am mers sa fumam pentru prima data(ca era la moda si cum copilele vor sa fie in trend nu se puteau lasa mai prejos)? Sa fi fost oare atunci cand chiuleam de la desen si nu ajungeam in fata cinematografului ca ne si intorceam("daca ne pune absent:-sss " )? Da, nu prea eram noi in stare sa chiulim(trebuie sa recunosc). Sau sa fi fost oare orele in salile de net(era un trend pe atunci) cand radeam de toti prostii care ne credeau blonde de 21 de ani modele internationale si carora le dadeam intalnire si pe langa care treceam si radeam? Sa fi fost oare ziua cand ne-am dus cu revista (pe coperta careia era tipa de la TATU aia cu parul scurt) la coaforul din colt si am zis raspicat"Asa vrem sa aratam!!" si dupa ce am renuntat la aproape 84% din podoboaba capilara stateam in fata oglinzii si bocind incercam sa ne facem sa aratam cat de cat normale(dar cine a intrat a 2 a zi in clasa frizate??!? )? Sau sa fi fost oare prima data cand ne-am imbatat cu polar, bere, vin si saniuta(prin a 7 a cred) si cand bunica ei ne dadea pastile(pentru ca credea ca suntem racite)? Sa fi fost oare banchetul din clasa a 8 a cand( nu-mi amintesc tot ce stiu este ca a fost tare si ca a inceput instantantaneu sa boceasca dupa omul din armata)? Sa fi fost oare primul an de liceu cand boceam amandoua la telefon de cat de dezamagite eram de prima zi de liceu? Sa fi fost oare toate noptile cand stateam sa ne facem planuri marete de viitor? Sa fi fost oare concertul de la mine din camera("Tatarasiul e cu noi?" ) sau sedintele de spiritism sau plimbarea prin cartier inarmate pana in dinti cu un cutit de-al mamei(sa ne aparam in caz ca..)? Sa fi fost oare oare noaptea cand ne-am speriat de o mata care zgaria pervazul si motiv pentru care l-am vazut pe tatal ei in chiloti(l-am trezit sa ne apere de"violentul agresivul amenintatorul motan )? Sa fi fost oare seara cand n-am imbatat pentru a doua oara (si dupa care n-am mai mancat pizaa-long story, poate v-o povestesc odata)? Sau oare datile cand ne adunam noi 2 la barfa? Sau datile cand ma aranja ca un adevarat make-up artist si hairstylist ce este, si ma facea sa-mi placa de mine? As mai continua dar nu pot fi toate povestite. Am o multime de amintiri placute. Ciudat, nu mi amintesc nici o cearta, foarte ciudat. Nu stiu cand, cum au trecut 13 ani. Parca ieri era la banca mea si-mi cerea tema si eu ma uitam chioras la ea. 13 ani in care am trecut prin absolut orice, a fost acolo cand am avut cele mai mari bucurii si cele mai bocitoare nopti(daca mi se permite). Ce e si mai surprinzator este cat de firesc au decurs toate fara sa ne chinuim sa facem ceva. E de ajuns sa ne privim si sa stim ce si cum gandim. Si e ciudat ca stiu ca vom fi prietene la fel de bune si peste 50 de ani si deja avem planuri cum si ce facem cu copii si sotii( daca o sa ii avem). E ciudat sa realizez ca cel mai bun lucru pe care l-am cladit este prietenia cu ea. Si e ciudat sa stiu ca sunt multi care ne invidiaza, care se mira. Acusi facem 14 ani si cum zicea si ea trebuie sa ne facem buletin....
nu-Ti dau eu drepturi dar chiar nu stiu cum as putea sa formulez mai siropos:-ss ) de a gresi. Acum 13 ani(acusi 14) faceam cunostinta cu colega de clasa(intai) si prietena mea pe viata. O uram! Era colega din banca a patra(eu stateam in prima banca) care controla temele la matematica pe randul meu, si Doamne cat de atenta era daca erau toate cele 2 exerciti executate asa cum doamna invatoare ne aratase pe tabla ruginita si nu stiu cum verificarea aia zilnica si tampita a temei mele ne-a facut sa devenim prietene, cele mai bune prietene. Suna siropos si dau spre manea dar cred ca am dreptul, sunt 13 ani(acusi14) in care mi-am castigat dreptul de a fi siropoasa cand vine vorba de Vasea. Vasea o cheama Oana, de unde si pana unde Vasea nici una nu ar putea sa zica exact. Asa cum nici n-as putea sa stiu momentul in care am constientizat ca am o "cea mai buna prietena". Sa fi fost oare petrecerea din clasa a 3 a sau a 4 a cand dansam ca 2 idioate cu colegii nostri unul si unul? Sa fie oare excursia din clasa a 4 a pe care eu nu mi-o amintesc dar ea ma asigura ca am fost? Sa fi fost ora de fizica cand imi facea ea experimentele si-mi scria si formula pe caiet si-i zicea profului(ca ea era sefa de grupa) ca stiu tot ca sunt pregatita si apta pentru orice problema de fizica? Sa fie oare lucrarea de la fizica cand mi-am pus fituica in coperta(trasnparenta de la carte) si in care trageam amandoua de carte cand proful a vrut sa o ia de pe banca noastra sa ne dicteze problema(se uita omul la noi ca la 2 infometate de fizica care nu se puteau dezlipi de cartea de formule)? Sa fi fost oare orele de geografie in care faceam curat in cabinetul profului(eram fetele cu harta) si ii cautam prin geanta si ne prosteam prin cabinet? Sa fi fost pauzele in care stateam ca "fetele" pe sala, poate poate 'om trezi interesul vreounui baiat din clasele mai mari? Sau pauzele in care coboram la etajul unul la magazin doar ca sa trecem sa vedem baietii frumosi de acolo? Sau pauzele in care am mers sa fumam pentru prima data(ca era la moda si cum copilele vor sa fie in trend nu se puteau lasa mai prejos)? Sa fi fost oare atunci cand chiuleam de la desen si nu ajungeam in fata cinematografului ca ne si intorceam("daca ne pune absent:-sss " )? Da, nu prea eram noi in stare sa chiulim(trebuie sa recunosc). Sau sa fi fost oare orele in salile de net(era un trend pe atunci) cand radeam de toti prostii care ne credeau blonde de 21 de ani modele internationale si carora le dadeam intalnire si pe langa care treceam si radeam? Sa fi fost oare ziua cand ne-am dus cu revista (pe coperta careia era tipa de la TATU aia cu parul scurt) la coaforul din colt si am zis raspicat"Asa vrem sa aratam!!" si dupa ce am renuntat la aproape 84% din podoboaba capilara stateam in fata oglinzii si bocind incercam sa ne facem sa aratam cat de cat normale(dar cine a intrat a 2 a zi in clasa frizate??!? )? Sau sa fi fost oare prima data cand ne-am imbatat cu polar, bere, vin si saniuta(prin a 7 a cred) si cand bunica ei ne dadea pastile(pentru ca credea ca suntem racite)? Sa fi fost oare banchetul din clasa a 8 a cand( nu-mi amintesc tot ce stiu este ca a fost tare si ca a inceput instantantaneu sa boceasca dupa omul din armata)? Sa fi fost oare primul an de liceu cand boceam amandoua la telefon de cat de dezamagite eram de prima zi de liceu? Sa fi fost oare toate noptile cand stateam sa ne facem planuri marete de viitor? Sa fi fost oare concertul de la mine din camera("Tatarasiul e cu noi?" ) sau sedintele de spiritism sau plimbarea prin cartier inarmate pana in dinti cu un cutit de-al mamei(sa ne aparam in caz ca..)? Sa fi fost oare oare noaptea cand ne-am speriat de o mata care zgaria pervazul si motiv pentru care l-am vazut pe tatal ei in chiloti(l-am trezit sa ne apere de"violentul agresivul amenintatorul motan )? Sa fi fost oare seara cand n-am imbatat pentru a doua oara (si dupa care n-am mai mancat pizaa-long story, poate v-o povestesc odata)? Sau oare datile cand ne adunam noi 2 la barfa? Sau datile cand ma aranja ca un adevarat make-up artist si hairstylist ce este, si ma facea sa-mi placa de mine? As mai continua dar nu pot fi toate povestite. Am o multime de amintiri placute. Ciudat, nu mi amintesc nici o cearta, foarte ciudat. Nu stiu cand, cum au trecut 13 ani. Parca ieri era la banca mea si-mi cerea tema si eu ma uitam chioras la ea. 13 ani in care am trecut prin absolut orice, a fost acolo cand am avut cele mai mari bucurii si cele mai bocitoare nopti(daca mi se permite). Ce e si mai surprinzator este cat de firesc au decurs toate fara sa ne chinuim sa facem ceva. E de ajuns sa ne privim si sa stim ce si cum gandim. Si e ciudat ca stiu ca vom fi prietene la fel de bune si peste 50 de ani si deja avem planuri cum si ce facem cu copii si sotii( daca o sa ii avem). E ciudat sa realizez ca cel mai bun lucru pe care l-am cladit este prietenia cu ea. Si e ciudat sa stiu ca sunt multi care ne invidiaza, care se mira. Acusi facem 14 ani si cum zicea si ea trebuie sa ne facem buletin....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu