Drga mosule,
Ultima data cand ti-am scris era acum vreo 12 ani, ti-am cerut trusa aia de medic pe care si acum o tin in dulap printre lucruri care-mi amintesc de "viitorul"care mi-l cladeam din jucarii. Ma vedeam medic renumit in craciunul ala,tratasem cu trusa aia fiecare glob din brad si catel din jurul blocului, toti imi multumeau. Stiam ca ma intelesesei cel mai bine, si ca doar tu stiai cata nevoie aveam de trusa aia de medic.
Au trecut 12 ani, iti scriu din nou nu pentru ca as avea nevoie de ceva, si pentru ca stiu ca existi undeva si ca-mi vei citi scrisoarea din nou. Imi cer iertare ca nu ti-am mai scris in acesti ani, m-am pierdut putin printre "strazi de realilati sociale".
Daca acum 12 ani iti ceream o trusa de medic, azi stiu ca e nevoie de mai mult pentru "vindecare". Ti-as cere o trusa de medic mai noua, un lipici sa-mi lipesc globul stricat(sa fie din ala bun ,ca il lipesc in fiecare an, dar niciodata nu tine ), as mai vrea doua cauciucuri de iarna si daca vin legate de o sanie noua ar fi perfect, ti-as mai cere inca o masa in familie, o vorba buna de la tata si o prajitura cu lapte praf a mamei, si-as mai vrea ceva, doua boxe(am 2 luni de cand nu am boxe iar vecinii s-au saturat sa cant), un sms de la el, geanta aia faina care nu-i place grasei, si ca tot am zis de ea, as vrea un botic rece pentru ea, niste manusele pentru vasea, sistemul ala de boxe pentru "buoy", o perie pentru isa sa nu-si mai lase parul pe covor, si as indrazni sa-ti cer o bucatica din "ïubire" atat cat sa uit de tot ce m-a durut, si-as vrea sa simt la minus 17 grade cum cineva ma ia de mana. As vrea sa-mi pui sub brad o zi cu-o dimineata in care sa-mi zambeasca , cu-o dupa-amiaza "acasa" si-o seara cu prajitura de caramel,un pat mare alb, o perna si el,care sa ma sarute pe frunte de noapte buna .
Chiar daca nu voi primi asta, n-am sa consider ca nu am primit pentru ca nu am fost buna, ci pentru ca tu,mosule vrei ca la anul sa mai primesti scrisoare, vrei sa mai am ce-ti cere.
Iti multumesc pentru trusa de medic. Iti multumesc ca existi.
el: ti-ai uitat zambetul pe etajera.. 
