duminică, 8 martie 2009

Ultimul post morbid...

Te cantaresti mereu raportandu-te la reusitele si esecurile tale. Dar ce faci cand rezultatele sunt doar cele pe care lumea le vede? Ce se intampla cand lumea iti spune ca te-ai schimbat, ca ai devenit mai rau, mai egoist, mai fitos,mai rece si cand tu stii ca ce era in sufletul tau acum ceva timp inca se afla acolo, neclintit nici macar pentru o secunda de ceea ce tu arati lumii. Ai nevoie de aer curat ca de ultima sansa de a supravietui logic. Te raportezi mereu la ce zic altii, prietenii te admira, nu stiu cum ai resusit, cei care sustin ca te-au cunoscut sunt uimiti de schimbare. Sunt atat de prinsi de uimire incat nu vad stangaciile care tradeaza lumea ta perfecta si fericita.Te-ai luptat ca nimeni sa nu-ti planga de mila, ti-ai jurat razbunare, ti-ai promis fericire. Dar numai tu stii cat iti este de greu sa te trezesti dimineata, doar tu stii ca niciodata nu vei mai fi la fel,nu vei mai zambi la fel. Te bucuri, te bucuri nespus si sincer pentru fericirea altora pentru ca ai ajuns la realitatea ca a ta a trecut. E ciudat sa realizezi ca ai fost fericit si ca stii ca niciodata nu vei mai fi la fel de fericit, ai ca dovada sufletul de azi. Ciudat, oamenii nu te cred si zic ca e o "chestie" de moment, dar tu stii ca vei suspina odata pe an, ca va trebui sa-ti joci rolul social ca sa nu dai de banuit. Te trece un gand rece sa renunti dar nu ai cum, nu ai puterea, esti prea slab, prea mic si totusi in ochii lor atat de mare. Ai dezamagit si vrei acum sa demonstrezi ca esti tare, ca nu te mai atinge nimic. Dar cum sa te atinga cand tot ce te-a putut distruge pe dinauntru a facut-o deja. Iti placea sa fii copil sa crezi in fiecare "te iubesc" sa zambesti la fiecare ciocolata. Azi incerci sa joci o fericire demult uitata ca sa demonstrezi ca esti puternic. Nu te mai atinge nimic, si ar fi o apocalipsa sa spui exact ce gandesti, ai opri din fericire atata lume. Te multumesti cu lucruri care pentru multi sunt nesemnificative, sau doar o rutina zilnica, gasesti in ele masca fericirii. O porti atat de ipocrit, dar totusi lumea te aclama, esti cel mai prost actor al vietii tale si totusi atat de bun pentru specatorii tai. Ce naivi, toti, caci nimeni niciodata nu va mai putea vedea ce ascunzi dupa zambete, ironii, jigniri, tigari, bautura, rasete, subtilitati, injuraturi. Nimeni nicicand,  caci chiar daca lumea va putea citi pe acest blog despre tine tu, prietene, ii vei fermeca din nou, si-i vei face din nou sa te aclame. Traiesti din trecut, ai incetat de cateva luni bune sa mai visezi noaptea inainte sa adormi, e mai bine, face totul mai usor de acceptat si mai clar de jucat.Ti-ai promis ca va fi ultima data cand te vei lasa descoperit, vulnerabil.  De maine iti promiti sa-ti joci rolul mai cu atentie, fara scapari si fara uitari de replici. Soptitor nu ai, ar fi si culmea, sa-ti dicteze cineva zambetul si gluma, n-ar mai fi la fel de realist. Si-ti promiti sa te inchizi de tot, ai fost fericit, a trecut, ai iubit, a trecut, ai avut noroc, s-a dus, ai fost sincer, s-a incheiat. Si nimeni nicicand nu va putea sa te dezlege . Esti cel mai realist om de pe pamant, esti cel mai realizat, stii ca nu vei mai fi fericit, si esti dispus sa-ti continui viata. Numai daca ar sti vreounul, sa te apalude din culise dar i-ai dat pe toti afara din culise, te faceau vulnerabil. Oamenii se schimba, tu nu, tu iti schimbi doar mastile ca sa te aperi nu ca sa cauti fericirea. Pacat ca lumea inca se mai crede profesorul tau, esti singur cand te duci la somn, in sufletul tau dar totusi atatia fani si spectatori. Si daca cineva iti poate promite fericirea te amuzi si-i lasi sa se desfasoare, asa mai uiti si tu de timp, de trecut. Te admir si totusi NIMENI, NICICAND. Iar cei care vor sta mereu in primul rand privindu-te, ei vor fi cei care vor fi absorbiti si impresionati cel mai mult de jocul tau scenic, ce ironie, iar printre ei se afla si trecutul si prezentul si viitorul. Le zambesti, stii ca asta le simplifica viata, traiesti din firmiturile lor de fericire, nici n-ai putea altfel, cata putere, acum e noapte da-ti masca jos si bagate in pat, maine trebuie sa fii in forma, spectatorii isi vor ocupa locurile de dimineata in sala vietii tale sociale. Bucura-i...




Acest post este un pamflet si trebuie luat ca atare,anumite insusiri ale personajului principal sunt hiperbolizate in mod special de autor,nu are legatura cu realitatea si nici nu face referire la vreun "personaj" din preajma posesoarei acestu blog.

Un comentariu:

Razvan spunea...

Un tablou obiectiv de la o persoana subiectiva..in schimb foarte reusit..bv;)