Azi am avut un minunat seminar de etica(pfaii am inceput cu ceva de genu"5 lucruri care le-am facut dimineata-cum zicea colega mea Filip). Sa revenim, era vorba despre etica in jurnalism sau ceva de genul acesta .Dupa frumoasa prezentare a colegei mele Valentina, intrerupta maiestuos de nenumaratele observatii ale profului de seminar, cu remarci care mai de care mai inteligente si provocatoare/atractive in sfarsit incepe prezentarea colegei mele Filip(o cheama si Oana, dar Filip suna mai ...eihh.asa mi place ). Incepe in acelasi ton ca si colega de dinainte, frumos, linear, cu idei bine sintetizate, pe intelesul tuturor colegilor, chiar si a colegului, cand deodata se aduce problema de blog-uri. Dupa un "eye contact" in care presimteam ceva care ma va face sa ma impiedic de scaunul urcat pe catedra, si pe care se afla laptop-ul celei ce tinea discursul, doreste buna mea colega(be aware, ca "buna" doar acum vei mai vedea asociat cu numele tau Filip ) sa inceapa cu o mica introducere la intrebarea care se indrepta tinta/fulger spre mine "Stiu macar o persoana care are blog (hopa mana dreapta si ochii frumos ma identifica) dupa care vine o intrebare legat de ce postez eu. Normal ca domnul prof si-a scos interventiile din buzunar incat n-am putut sa-i raspund lu' Filip. Se ajunge dupa la o discutie de ce isi face lumea blog, cui se adreseaza, ce nisa, ce public, cum sa vedem daca un blog e bun sau nu etc. etc.. Astfel ca am inceput eu sa ma intreb: De ce mi am facut blog? sau ce fel de blog e al meu? sau cine il citeste? Pai blog mi-am facut ca era in 'fashion" si ca aveam pe atunci o idee, care oricum n-am putut sa o mai pun in practica, si-am "abandonat " blog-ul vreo 2 luni, dupa care am inceput sa scriu, ce? pai cum zicea si Filip cele 5 lucruri care le-am facut dimineata. Intrebarea buna era "de ce?" Pai , eram constieanta ca va fi cel putin o persoana straina care va citi blog-ul, astfel o persoana straina va sti cum poate gandi o alta persoana straina, asa cum eu citesc "n" blog-uri pentru ca dupa sa-mi dau seama ca parerea mea despre laptele cu cereale de dimineata nu mai e la fel de tare ca inghetata cu cereale de dimineata a unui strain. Poate scriu pentru ca ma amuz cand citesc intamplari "tampite" pe blog-uri , care mai de care mai haioase si consider ca intamplarea mea cu cainele de dimineata e mai tare si mai amuzanta(who knows, poate voi fi un comic intr-o zi, deci as avea arhiva ). Si as mai avea o intamplare haioasa: "how Filip was killed" but, sa termin experienta si dupa va povestesc. Cat despre celelalte postari cam morbide, sau la prima vedere fara inteles, logica sunt sigura ca sunt persoane care se vor simti "bine" cand vor vedea ca nu e singurul/a nebun/a care gandeste asa si ca mai sunt. Orice "prostie" isi are publicul sau( tested). Nu comentez stiri, desi ma cam tenteaza, cine stie, vom vedea. Oricum prima mea stire ar fi "un grav accident intre-un scaun un laptop si o catedra, soldat cu moartea laptop-ului, sincere condoleante Proprietarei"cu mici cizelari ca tot se vorbea de limbajul folosit pe blog-uri. Cele mai bune injuraturi le stiu de pe blog-uri, la fel si cele mai tari "lexeme"(for those who knows,only). Inchei prin a multumi colegei mele, once again si"watch out...habar n-ai cand te lovesc cu o intrebare ".(punctul asta l am pus dupa ghilimele, ca asa am vrut eu, nu ca nu stiu care ar fi ordinea,"." poate avea si alte semnificatii decat un semn de punctuatie, asta pentru cei care-mi cauta nod in papura.)
